Posted on Un comentariu

Ce sunt cerealele antice?

cereale antice

Nu exista o definitie oficiala a cerealelor antice, dar este acceptat la scara larga ca este vorba despre acele tipuri de cereale care au ramas neschimbate de-a lungul vremii, fara a suferi modificari genetice.

Spre deosebire de cereale raspandite la nivel global precum porumbul, orezul sau diverse varietati moderne de grau, care, incet incet au devenit produsul a sute de ani de teste, incrucisari si reproduceri selective, cerealele antice, ignorate pana in prezent de gusturile occidentale, sunt cele mai vechi soiuri, cele care nu au fost modificate in urma unor experimente in laborator – sorg, teff, mei, quinoa, amaranth, chiar hrisca si orez salbatic.

Cum au fost descoperite aceste „boabe antice”?

De o buna perioada de timp arheologii au raportat gasirea unor tipuri de cereale si de magazii de cereale in diverse situri arheologice – de exemplu, cercetatorii din China au gasit grau si mei in Yunnan, despre care se crede sa au o vechime de aproape 4000 de ani!

Alte soiuri de cereale au fost pur si simplu necunoscute lumii occidentale pana de curand, datorita apartenentei lor fata de comunitati care, poate, nu le-au valorificat comercial, nu le-au oferit un „caracter nomad”.

In cele din urma, unele cereale au fost pur si simplu „uitate” de secole – cum ar fi graul Kamut Khorasan – care a fost pastrat doar ca si o alternativa, ca si recolta optionala, el fiind cultivat doar de catre mici fermieri din Turcia si Egipt. Acesta a fost redescoperit abia in 1949!

Cerealele antice au valori nutritionale mai mari decat varietatile moderne?

Multe cereale antice sunt crescute mai sanatos, folosindu-se cantitati mult mai scazute de pesticide, ingrasaminte si irigatii – ele sunt ideale pentru productia ecologica si o alternativa extraordinara pentru cei care imbratiseaza un stil de viata sanatos atat pentru sine, cat si pentru mediul inconjurator.

Aceste tipuri de cereale sunt adesea fara gluten sau cu un continut foarte scazut de gluten, ceea ce le face potrivite pentru persoanele cu sensibilitate sau intoleranta la gluten. Ele au un profil nutritional mult mai favorabil decat cel al cerealelor rafinate.

Cateva soiuri de cereale antice

Amarant – este o cereala cultivata si folosita de azteci si incasi, care este fara gluten si este o sursa importanta de vitamina C. Unul dintre cele mai cunoscute soiuri se numeste grau inca.

Amarant este numit adesea „pseudo-grau”, facandu-se referiri la el ca tip de planta, cereala sau leguma. Este foarte benefic pentru sanatate, fiind unul dintre cele mai nutritive alimente cunoscute, cu o formula proteica completa si o valoare mai mare decat orezul, faina integrala din grau, ovazul sau secara. Este, de asemenea, foarte bogat in minerale (fier, zinc, cupru, fosfor, mangan), calciu, aminoacizi esentiali si vitamine (A, B, E, D).

Graul Kamut – are o usoara aroma de nuca si este foarte bogat in fibre si proteine, dar acesta contine gluten. Este ruda indepartata a graului modern, non-hibrid, cu o dulceata delicata si naturala care il face foarte potrivit pentru coacere.

Meiul – o cereala micuta, integrala, fara gluten, care este cel mai adesea confundata cu mancarea pentru pasari. Este, totusi, una dintre cele mai vechi cereale cultivate ai are o aroma usor dulce, asemanatoare cu nuca. Meiul poate fi gatit ca si garnitura, adaugat la supe, iar in functie de stilul de gatire, textura sa poate varia de la pufos la cremos.

Alac, spelta sau spelt – indiferent de denumire, este vorba de o cereala din familia graului, foarte bogata in fibre si proteine. Totusi, aceasta cereala contine gluten, fiind nepotrivita pentru cei cu intoleranta. Tinde sa fie mai usor de digerat decat graul si astfel poate fi mai bine tolerat de cei care au sensibilitate la grau. Faina de alac poate inlocui cu succes faina de grau in orice reteta de paine, blaturi pentru tort, biscuiti sau prajituri, fiind bogata in cupru, mangan, fosfor, magneziu si B3.

Quinoa – este probabil cea mai cunoscuta samanta antica, pentru ca nu este tocmai o cereala, si cea care contine toti cei noua aminoacizi esentiali, fiind lipsita de gluten. Daca mai adaugam si textura delicata si savoarea, Quinoa poate substitui cu succes orezul, fiind bogata in proteine, fier, magneziu si fibre. Poate fi folosita ca si garnitura, in salate sau ca mic dejun.

Hrisca – este tot un tip de samanta si nu chiar o cereala, care nu contine gluten si este bogata in fier, seleniu, calciu, lisina (aminoacid esential) si antioxidanti.

Farro – este o cereala similara la gust cu orzul, o ruda indepartata a graului modern, care a aparut in Egipt cu mii de ani in urma. Astazi, se cultiva in Italia, fiind folosita in principal la prepararea polentei (un fel de mamaliga) si a painii. Contine gluten, dar este mai usor de digerat decat soiurile moderne de grau.

1 thought on “Ce sunt cerealele antice?

  1. Deliciu cu hrisca:
    Hrisca albă, neprajita, fiartă împreună cu curmale. Apoi se strecoară apa. Am turnat laptele vegetal călduț peste hrisca fiartă. Am pus stafide, nucșoară, cardamom, scortisoara, zahar de curmale-opțional, sau miere, si nucă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *