Cura cu clorofila

Cura cu clorofila

Clorofila – tamaduitoare, puternica si totodata blanda, distrugatoare pentru microbi dar delicata fata de tesuturile ranite. Modul ei de actiune ramane inca un secret al naturii, pentru profani aparand ca o adevarata magie verde. Desi “hrana verde” a fost mult timp considerata utila pentru calitatea ei de “formare a sangelui”, aria aplicatiilor sale terapeutice este cu mult mai mare.

Timp de secole, frunzele si partile verzi ale plantelor au fost folosite pentru a accelera vindecarea ranilor iar in vechime plantele cele mai verzi erau alese pentru prepararea diverselor leacuri. In zilele noastre cercetatorii au confirmat eficienta clorofilei in vindecarea ranilor, in detoxifierea organismului si chiar ca produs deodorizant, descoperind totodata si multe alte calitati care ii confera acesteia aplicatii terapeutice multiple.

Exista dovezi stiintifice care arata rolul clorofilei si al factorilor nutritivi din “hrana verde” in protectia impotriva compusilor chimici toxici si a radiatiilor. Cu cat continutul in clorofila al legumei este mai mare cu atat mai mare este protectia impotriva carcinogenilor – factori care pot induce aparitia cancerului. De asemenea legumele verzi protejeaza impotriva distrugerilor produse de radiatii. Acest fapt semnalat inca din anii ’50 a fost reconfirmat prin experimente recente asupra expunerilor la razele X. Efectul protector a fost cu atat mai mare cu cat planta utilizata era mai verde – mai mic pentru varza, mai mare pentru broccoli si foarte mare pentru frunzele de mustar si alfaalfa. Daca se foloseau doua sau mai multe legume impreuna, efectul obtinut era mai mare.

Clorofila este un agent bacteriostatic si numai in mica masura un agent bactericid. Aceasta inseamna ca efectul se produce nu atat prin distrugerea directa a microbilor ci prin impiedicarea cresterii acestora datorita interferentei cu mediul lor de dezvoltare. Eficienta clorofilei este foarte buna in special impotriva microbilor anaerobi, cei care nu necesita oxigen pentru a se dezvolta. Dentistii au utilizat cu succes clorofila pentru controlul infectiilor cavitatii bucale. Clorofila a mai fost utilizata pentru tratarea sinuzitei acute si cronice, tratarea infectiilor vaginale si a leziunilor cronice rectale existand chiar si cazuri semnalate de utilizare cu succes in endocardita bacteriana.

Tratamentul ideal pentru vindecarea ranilor ar trebui sa contina un agent care sa impiedice dezvoltarea microbilor si unul care sa stimuleze repararea tesuturilor lezate. Clorofila prezinta amandoua aceste efecte, chiar in stare neprelucrata, fiind eficienta in stimularea cresterii tesutului granulomatos si a fibrolastilor, atat in conditii de laborator cat si pe rani adevarate. In plus, mirosurile neplacute asociate ranilor si ulceratiilor dispar cu rapiditate dupa aplicarea clorofilei.

Literatura medicala abunda in relatari care demonstreaza aceste efecte. Ranile superficiale si escarele datorate interventiilor chirurgicale, farcurilor cominutive, osteomielitei decubitului, dar si taieturile si zgarieturile comune se amelioreaza rapid dupa utilizarea locala a clorofilei. Clorofila a salvat membre care urmau sa fie amputate si se cunoaste faptul care induce durerea, iritatia si mancarimea suprafetelor ranite. Arsurile cauzate de caldura, substante chimice sau radiatii se vindeca de asemenea mai rapid prin tratament cu clorofila, indiferent daca sunt sau nu infectate.

Clorofila a fost utilizata pentru a prelungi supravietuirea grefelor de piele inainte de descoperirea medicamentelor imuno-supresoare care sunt utilizate in prezent. Actiunea clorofilei asupra ranilor prezinta o caracteristica deosebita. Folosirea indelungata a medicamentelor duce, in general, la scaderea eficientei acestora. In contrast, aplicarea initiala a clorofilei face rana mai sensibila pentru aplicarile ulterioare. Clorofila descreste edemul si are si un usor efect anticoagulant, ceea ce poate mari eficacitatea mecanismelor locale de aparare imunologica. S-a dovedit a fi extrem de eficienta si in grabirea vindecarii ulcerelor gastro-duodenale. Au mai fost tratate eficient colita spastica, colita ulcerativa sau sigmoidita. Clorofila modifica metabolismul bacteriilor intestinale, folosirea ei repetata ducand la reducerea formarii de scatoli, substante rezultate din descompunerea proteinelor. Cercetatori europeni au raportat rezultate preliminare importante pentru utilizarea clorofilei in tratamentul pancreatitei. Ei considera ca sunt influentate anumite reactii enzimatice care complica evolutia acestei boli.

S-a remarcat un beneficiu secundar cand clorofila era administrata pentru tratarea ulcerelor peptice si anume tendinta de a regulariza tranzitul intestinal la pacientii studiati. Aceasta actiune nu reprezinta doar o simpla stimulare sau incetinire a tranzitului intestinal ci o reglare a acestuia in functie de perturbarea prezenta in momentul tratamentului. In plus, acest efect reglator se asociaza cu efectul deodorizant si un efect de reducere a gazelor intestinale. Astazi pastilele cu clorofila sunt utilizate curent pentru stabilizarea si deodorizarea colostomiilor si de asemenea sunt utilizate la pacientii incontinenti.

De unde luam clorofila?

  •  Salatele de verdeturi proaspete
    Prima forma de a prelua substantele de care organismul are nevoie din clorofila este aceea de a consuma, de mai multe ori pe zi, salate proaspete din verdeturi. Se recomanda ca una dintre mesele zilnice sa fie constituita exclusiv din astfel de salate de verdeturi la care se pot adauga alte ingrediente ca ulei, condimente, sare si eventual zeama de lamaie. Pentru ca efectele sa fie stabile in timp este necesar ca o astfel de cura sa dureze minimum 2 luni. In plus, trebuie sa tinem cont de faptul ca, daca planta sau alimentul ales este mai verde, cantitatea de clorofila este mai ridicata si fireste efectul este mai rapid
  • Bauturile si sucurile”verzi”
    Pentru cei care din diferite motive nu suporta sau nu pot consuma salatele de cruditati, precum si cei la care exista in mod special necesitatea unui aport mai mare de lichide in organism, metoda descrisa in continuare este cat se poate de practica. Tulpinile si frunzele verzi, proaspete ale plantelor si alimentelor alese pentru a realiza extractul lichid bogat in clorofila, se taie longitudinal iar frunzele se maruntesc, dar nu foarte fin, cu ajutorul unui cutit. Intreaga cantitate de plante astfel pregatita se lasa in apa distilata sau apa de izvor timp de 1-2 ore, pana cand intregul amestec capata o placuta culoare verde. Acesta este semnul care indica faptul ca seva plantei impreuna cu clorofila s-au extras in preparatul astfel realizat. In final, lichidul obtinut se filtreaza printr-un tifon des si se bea fie imediat, fie in mai multe reprize. O varianta “moderna” de preparare presupune combinarea apei proaspete cu cantitatea necesara de verdeturi intr-un mixer electric, omogenizarea si apoi filtrarea atenta a intregului amestec. O alta varianta, mai sanatoasa, este storcatorul cuax melcat. Extractul natural realizat astfel nu trebuie sa fie pastrat nici macar la frigider mai mult de 6 ore. Ideal este sa se consume imediat dupa preparare. Cantitati orientative: pentru 1 litru de apa de izvor este suficient sa folosim cca. 200 g de verdeturi maruntite. Aceasta este o cantitate suficienta pentru o zi de “tratament”.

Despre Geza Zakarias

"Sanatatea reprezinta o stare de armonie, mentala, emotionala si fizica. Puritatea si armonia trebuie sa se regaseasca atat in ceea ce mananci, in regimul de viata pe care il ai cat si in mediul in care traiesti, gandurile pe care le dezvolti cat si in sentimentele pe care le ai."

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *