Anxietate sau depresie – afla ce sunt si cum le poti ameliora

Anxietatea

Anxietatea este raspunsul natural al corpului la stres, fiind un sentiment de frica sau de teama in legatura cu evenimente viitoare in viata. Este asociata cu reactia automata fight or flight (lupta sau fugi), care produce in organism schimbarile necesare pentru a putea lupta sau a fugi in cazul unui atac sau al unui pericol iminent. Insa atunci cand aceasta emotie se intensifica, atasandu-se de situatii sau persoane care nu prezinta un pericol real, sau cand devine omniprezenta, poate afecta puterea de concentrare, apetitul, somnul, relatiile sociale si calitatea vietii in general.

Anxietatea poate aparea la orice varsta si, de cele mai multe ori, este determinata de o combinatie de factori. Majoritatea tulburarilor psihice asa cum este si anxietatea generalizata prezinta determinism multifactorial care include o serie de factori biologici si de mediu printre care se regasesc anumite particularitati legate de biochimia cerebrala, aspectele genetice, dezvoltarea si personalitatea fiecarui individ in parte.

Comportamentul anxios nu este innascut, acesta fiind dobandit pe parcursul vietii in urma unor situatii traumatizante care pot avea loc in copilarie (neglijare sau abuz parental) sau mai tarziu in viata de adult (divort, depresie, pierderea unor persoane apropiate, teama esec in contextul social actual) sau aparitia unor episoade acute de boala (accidente vasculare, infarct miocardic).

Inaintea unei prezentari sau a unei competitii suntem emotionati si ingrijorati, respiratia ni se intensifica, fluxul sanguin din muschi creste, creierul primeste mai mult oxigen, gandirea ni se ascute, puterea de concentrare creste si suntem pregatiti sa gasim solutii. Aceasta este anxietatea in forma ei buna, care ne mentine alerti si vigilenti atunci cand situatia o cere.

Uneori, in asteptarea unui eveniment important, anxietatea poate creste in intensitate pana la un nivel care ne ingreuneaza viata si ne impiedica sa functionam normal (suntem agitati, suferim de dureri de cap si avem o apasare in piept, mancam si dormim prea mult sau prea putin). Si aceasta este o forma des intalnita de anxietate, care ne poate motiva sa punem la punct un plan sau sa ne pregatim mai mult pentru evenimentul respectiv.

Atunci cand anxietatea ne scapa de sub control si creste in intensitate pana la nivelul de teroare sau panica extrema, in absenta unui pericol imediat si real, putem dezvolta tulburari de anxietate care ne deterioreaza calitatea vietii si ne impiedica sa ne implinim visurile.

Simptomele anxietatii

Din punct de vedere al simptomatologiei, persoanele cu anxietate generalizata pot prezenta:

• stare de agitatie, nerabdare, ingrijorare constanta;
• oboseala cronica datorata mobilizarii exagerate de energie psihica;
• alterarea calitatii somnului;
• dificultate de focusare pe anumite sarcini, obiective in viata profesionala sau de familie;
• crize de anxietate (atac de panica) sunt reprezentate de accelerarea ritmului cardiac si respirator, transpiratii, vasoconstrictie periferica (maini reci, tegumente palide), “nod in gat”, cefalee, tensiune musculara si uneori simptome gastrointestinale specifice sindromului de colon iritabil sau ulcerelor peptice.

Depresia

Depresia este o tulburare a dispozitiei care provoaca un sentiment persistent de tristete si pierderea interesului fata de activitatile care te bucurau candva. Denumita si tulburarea depresiva majora, aceasta afecteaza modul in care te simti, gandesti si te comporti  si poate duce la o varietate de probleme, atat emotionale, cat si fizice.

Cercetatorii cred ca doar un numar mic de persoane constientizeaza ca sufera de depresie si sunt dispusi sa ceara ajutor. Posibilele motive sunt frica de stigmatizare sociala, ignoranta si orgoliul personal. Potrivit OMS 5% din populatia Romaniei sufera de depresie.

Simptomele depresiei

Simptomele depresiei sunt complexe si variaza de la o persoana la alta. In general, o persoana depresiva se simte trista, si-a pierdut interesul pentru activitatile care ii aduceau placere (muzica, filme, sport, iesiri cu prietenii) si pare ca nu mai are speranta.
 
Simptomele pot persista saptamani sau chiar luni la rand si pot afecta activitatea profesionala, viata de familie si viata sociala.

Simptomele specifice depresiei sunt:

• pierderea interesului fata de activitatile care inainte iti faceau placere sau te faceau sa te simti fericit(a)
• evitarea contactului cu familia/prietenii
• pierderea energiei si a interesului pentru viata
• tristete
• miscari lente si vorbit lent/incet
• pierderea poftei de mancare/un apetit crescut si pierderea/luarea in greutate intr-un timp foarte scurt
• dificultati in majore de concentrare
• ganduri autocritice / senzatia de vinovatie
• absenta bucuriei fata de viata
• plans frecvent
• sentimentul de disperare
• dificultatea de a lua decizii
• dureri fizice
• autoizolare
• iritare frecventa
• dificultati in luarea deciziilor
• un libido scazut
• anomalii ale ciclului menstrual
• probleme de somn
• ganduri de sinucidere

Factori de risc in depresie

Trauma: Persoanele care au trecut prin abuzuri sau traume, mai ales in copilarie, au un risc mai mare de depresie.
De asemenea, aceste persoane pot avea depresie rezistenta la medicamente odata ajunse adulte. Studiile existente arata ca 62,5% dintre persoanele depresive au avut cel putin doua evenimente traumatice prin comparatie cu grupul de control in care procentul a fost de 28,4%.

Sexul: Femeile au un risc de doua ori mai mare de depresie decat barbatii. Cercetatorii au concluzionat ca femeile sunt mai stresate si au un risc mai mare de trauma decat barbatii.
Mai mult, se pare ca estrogenul, hormonul feminin, joaca un rol semnificativ. Procentele de episoade depresive incep sa se distinga in adolescenta, cand tinerele se confrunta mai des cu depresia.

Genetica si istoricul familial: Factorul genetic joaca un rol semnificativ in depresie. Daca ai o ruda apropiata precum unul dintre parinti sau un frate cu depresie, ai un risc de 2-3 ori mai mare de a dezvolta boala prin comparatie cu persoanele fara rude apropiate depresive.

Stresul cronic: Daca un nivel redus de stres ne tine motivati, expunerea prelungita la stres poate duce la depresie. Expunerea prelungita la stres duce la stimularea activitatii axei HPA, adica interactiunea dintre hipotalamus, glanda hipofiza si glandele suprarenale. Axa HPA este vitala pentru felul in care organismul uman reactioneaza la stres.

Intre tristate si depresie exista o mare diferenta: tristetea nu trebuie confundata cu depresia. Tristetea este o stare normala intr-un moment al vietii in care persoana se confrunta cu o dezamagire, nemultumire, pierdere, se amelioreaza in timp si este trecatoare. Insa atunci cand este simptom al depresiei, tristetea nu poate fi explicata in termeni logici, este constanta, coplesitoare si impiedica desfasurarea normala a activitatilor zilnice.

Anxietate sau depresie?

In ultimii ani, clinicienii si cercetatorii s-au indreptat catre o noua concluzie: tulburarile de depresie si anxietatea nu sunt doua tulburari care coexista, ci sunt doua fete ale unei tulburari, aproape ca doua fatete ale aceleiasi monede. Tulburarile de depresie si anxietate au o baza biologica. De exemplu, nivelurile scazute ale serotoninei joaca un rol fundamental in ambele tulburari. Alte substante chimice din creier, cum ar fi dopamina si adrenalina, au de asemenea impact asupra depresiei si anxietatii.

Putini oameni stiu sa faca diferenta dintre anxietate si depresie. Cele doua tulburari, desi distincte, au foarte multe simptome comune si se suprapun adesea, anxietatea ducand frecvent catre depresie. Spre exemplu, dificultatile de concentrare, nervozitatea, oboseala sunt simptome comune celor doua afectiuni psihice.

O deosebire  importanta este aceea ca, in timp ce depresia are o identitate clara, anxietatea poate imbraca mai multe forme si vorbim, de fapt, despre tulburari anxioase, care includ anxietatea generalizata, fobii specifice, stres-ul posttraumatic si atacul de panica. Foarte simplist spus, o persoana depresiva este orientata mai mult catre trecut, fiind macinata de remuscari si regrete in legatura cu ce s-a intamplat deja, fiind reprezentative sentimentele de vina, neajutorare, devalorizare, renuntare, blamare, insotite de tulburari de somn si scadere in greutate.

In schimb, o persoana anxioasa este orientata spre prezent si mai ales spre viitor, fiind marcata de teama de incertitudine, de ce ar putea sa se intample. Caracteristice pentru anxiosi sunt sentimentele de neliniste, iritabilitate, agitatie, asociate adesea cu simptome somatice: dureri de cap, cresterea ritmului cardiac, tensiune musculara, ameteala, transpiratie excesiva.

Depresie si anxietate: diferente in caracteristicile fizice

Simptomele fizice ale anxietatii includ:

• tensiune musculara
• tulburari gastro-intestinale (de exemplu, greata, diaree sau constipatie)
• ameteala
• cresterea ritmului cardiac, tensiunea arteriala, transpiratie abundenta
• dificultati de respiratie
• dificultate a somnului din cauza gandurilor negative sau a altor simptome fizice
• dificultatea de concentrare datorita starii de agitatie sau a gandurilor negative

Depresia se caracterizeaza in principal prin modificari ale proceselor fizice uzuale, cum ar fi:

• pierderea poftei de mancare sau cresterea semnificativa a apetitului
• lipsa de energie
• furie fara cauza
• persoana inceteaza sa se mai exprime sau vorbeste mai incet decat de obicei
• somn indelungat sau mult mai putin decat este obisnuit, din cauza proceselor de gandire sau a energiei scazute
• dificultate de concentrare, focalizare si memorare datorita proceselor de gandire sau altor simptome fizice

In cele din urma, simptomele fizice de depresie si anxietate pot fi epuizante pentru persoana afectata.

Tratamentul depresiei si anxietatii

In primul rand in cazul unei personae care sufera de depresie este absolut necesara evaluarea completa a starii fizice si psihice a acesteia, in vederea elaborarii unui plan therapeutic imediat si pe termen mai lung.

Cele mai cunoscute metode de tratament sunt tratamentul medicamentos si psihoterapia, insa acestea pot fi completate si cu tratamente alternative. Tratamentul medicamentos este prescris de catre medical psihiatru in functie de severitatea depresiei si are la baza antidepresivele.

Remedii naturale pentru anxietate si depresie

• Broccoli si salata verde

Un remediu natural excelent pentru anxietate si depresie il reprezinta infuzia de broccoli si salata verde, deoarece aceste legume au proprietati medicinale calmante, care reduc stresul si excitabilitatea sistemului nervos central si sunt foarte eficiente in tratarea anxietatii.

Ingrediente:

• 1 litru de apa
• o legatura de salata verde
• 350 g de broccoli

Se fierbe apa si se adauga salata verde si broccoli tocate. Se acopera cratita si se lasa sa stea timp de aproximativ 20 de minute. Se strecoara si se bea aceasta infuzie ca substitut pentru apa timp de 5 zile.

In fiecare zi se face o infuzie proaspata.

• Sunatoare (Hypericum perforatum)

Un alt bun remediu natural pentru anxietate este ceaiul Hypericum perforatum, de asemenea, cunoscut sub numele de sunatoare sau planta Sfantului Ioan Botezatorul.

Aceasta planta medicinala are proprietati calmante si sedative, care va actiona la nivelul sistemului nervos central, ajutand la tratarea anxietatii.

Ingrediente:

• 20 g de frunze de Hypericum perforatum
• 500 ml apa

Puneti apa intr-un ibric, impreuna cu frunzele de Hypericum perforatum; se fierbe timp de aproximativ 10 minute la foc mic, cu ibricul acoperit. Apoi se stinge focul si se lasa ceaiul sa stea pana se raceste. Se strecoara si se bea o ceasca din acest ceai pe zi. In caz de anxietate extrema, se recomanda sa luati 2-3 cesti pe zi, inspre seara.

• Mikshake cu banana

Un alt remediu natural pentru anxietate este un simplu milkshake de banane, deoarece bananele si cerealele integrale sunt alimente bogate in vitamine B, importante pentru buna functionare a creierului si mentinerea sanatatii mintale, ajutand la reducerea anxietatii si stresului.

Ingrediente:

• 1 cana de lapte integral sau partial degresat
• 1 banana coapta
• 1 lingura cereale integrale, neindulcite

Amestecati toate ingredientele intr-un blender. Se recomanda sa consumati acest milkshake in fiecare dimineata, pe post de mic dejun.

Suplimente nauriste pentru anxietate si depresie

Exista deasemenea o multitudine de suplimente naturiste care se axeaza pe tratamentul starilor depressive si anxioase.

Consumul de ulei CBD ofera cu efect imediat o stare generala de bine, un somn mai linistit si mai odihnitor si o scadere a nivelului de stres. Efectele sale pe termen lung au fost studiate in ultimele decenii si au demonstrat ameliorari ale depresiei, starilor de panica sau ale stresului post-traumatic.

Elixirium – aur si argint coloidal este denumit si ‘elixir al tineretii vesnice’. Este o solutie coloidala cu pH bazic, bogata in ioni de aur si argint incarcati cu sarcina electrica pozitiva, in apa distilata si structurata. Folosirea apei structurate adauga produsului un efect terapeutic deosebit. Actiunea sinergica a celor doua componente inseamna mai mult decat daca ar fi luate separat. Sunt suficiente cantitati mici pentru intretinerea tineretii si a frumusetii. Mai important este faptul ca intareste structura bioenergetica, cicatrizeaza traumele afective, amplifica luciditatea, acuitatea si limpezimea mentala.

Cercetarile de pana acum sugereaza ca ciuperca coama leului sau hericium poate ajuta la atenuarea depresiei si a anxietatii. De exemplu, o revizuire a literaturii de specialitate din 2020 a numit coama leului ,,o potentiala alternativa medicinala pentru tratamentul depresiei.”
De asemenea, o analiza a cercetarii din 2021 a detaliat mai multe studii care au aratat efecte anti-anxietate semnificative. Coama leului pare sa ofere ,,efecte neuroprotectoare, citotoxice,  anticancerigene, antidiabetice, antimicrobiene si erbicide”.

Rodiola (rhodiola rosea) contribuie la cresterea starii de bine prin sustinerea a doi neurotransmitatori esentiali pentru starea de spirit si functia mintala – serotonina si dopamina. Acesti neurotransmitatori sunt esentiali in ceea ce priveste capacitatea creierului de a stimula starile de fericire.

Pe aceeasi tema: