Bolile digestive sunt tulburari ale sistemului digestiv, care pot afecta esofagul, stomacul, intestinul gros, intestinul subtire, ficatul, pancreasul si vezica biliara.
Cele mai frecvente afectiuni sunt gastrita, dispepsia, refluxul gastroesofagian, diskinezie gastrica si ulcerul peptic.
Gastrita este o afectiune digestiva care presupune inflamatia mucoasei stomacale, iar de cele mai multe ori este rezultatul unei infectii bacteriene care favorizeaza si ulcerul gastroduodenal. Insa debutul acesteia a fost asociat si cu consumul excesiv de alcool sau cu administrarea anumitor tipuri de medicamente.
Sucul gastric este un lichid secretat de stomac, cu o aciditate crescuta, compus din apa, acid clorhidric, pepsina, mucus si minerale. Acesta joaca un rol important in procesul de digestie. Cand exista un dezechilibru intre mucusul protectiv, care captuseste peretii stomacului, si acidul gastric, atunci apare inflamatia mucoasei.
Exista doua tipuri de gastrita: acuta si cronica, iar acestea sunt stabilite de catre medic, in functie de modul in care a debutat afectiunea. Astfel, gastrita se poate manifesta brusc (gastrita acuta) sau poate debuta lent, intr-o perioada lunga (gastrita cronica). In anumite cazuri, cand nu este tratata, gastrita evolueaza in ulcer si creste riscul de cancer stomacal. Totusi, de multe ori, simptomele gastritei pot fi ameliorate rapid cu ajutorul unui tratament.
Gastrita are manifestari mai intense primavara si toamna. Printre simptome se numara spasmele si durerile abdominale, aparute in special imediat dupa masa. Senzatia de balonare, greata, lipsa poftei de mancare si durerile de cap sunt alti indicatori ai aparitiei gastritei. Simptomele se pot agrava cand se consuma alimente prea reci sau prea fierbinti, condimentate sau in cantitati mari.