Semintele de susan - stimuleaza virilitatea

Se crede ca semintele de susan (Sesamum indicum) au fost unul dintre primele condimente folosite de oameni. Cele mai vechi dovezi ale utilizarii lor provin din legendele asiriene care descriu obiceiul zeilor de a bea vin pe baza de seminte de susan, inainte de crearea pamantului. Susanul era una dintre principalele plante cultivate si in minunatele gradini suspendate ale Babilonului. Babilonienii foloseau semintele de susan pentru a prepara prajituri, dulciuri, alcool si vin.

Femeile amestecau semintele cu miere si mancau aceste dulciuri pentru a-si stimula glandele sexuale. Semintele de susan erau considerate aliment dar si sursa de substante pentru prepararea parfumurilor. Tarile de origine par a fi India, China, Mexic, Nicaragua, Guatemala, Venezuela, El Salvador, Sudan si Etiopia. In zilele noastre creste mai ales in India si Orientul Indepartat.

Analiza dulciurilor pe baza de seminte de susan si miere arata ca mierea este bogata in acid aspartic si ca semintele de susan sunt o excelenta sursa de potasiu si de magneziu. Efectele acestor doua substante au fost puse in evidenta de tratamentul dr. Formica, din New Jersey, care a tratat cu succes numeroase cazuri ale asa-numitului "sindrom al femeii maritate", caracterizat de o stare de oboseala si de plictiseala fata de munca si de raporturile sexuale, insotite adesea de nervozitate, insomnie, dureri de cap si de spate. Medicamentul prescris de dr. Formica este compus din sarurile de potasiu si de magneziu ale acidului aspartic, aceleasi substante pe care le foloseau femeile babiloniene prin intermediul prajiturilor cu miere si seminte de susan. Consumandu-le puteti beneficia de vitamina E - numita si vitamina fertilitatii - ca si de alte elemente nutritive: calciu, fosfor, acizi grasi nesaturati (vitamina F) si lecitina. De asemenea, semintele de susan contin si proteine, cu 50% mai mult decat se afla in carne. Dr. Leathem, de la Rutgers University, arata ca hipofiza secreta un hormon compus in special din proteina si ca aceste elemente nutritive sunt indispensabile dezvoltarii sale. Hormonul hipofizar este un factor important pentru buna functionare a glandelor sexuale. Prin urmare, semintele de susan sunt recomandate atat femeilor, cat si barbatilor, avand proprietati revigorante asupra organelor sexuale. Semintele de susan sunt tonice, regenerante pentru oase si pentru dinti.

Continut: 48-65% substante grase, 24% substante proteice, 14-18% substante extractive neazotate, vitaminele B, D, E, F. Proprietati: vitalizant, antiastenic, stimulent al hematopoezei, nutritiv, regenerant, laxativ, afrodisiac, vitaminizant, tonic, calmant, emolient, stimulent intelectual. Indicatii: impotenta, boli de piele, tuse cronica, plamani slabiti, constipatie cronica, amenoree, dismenoree, retractii ale gingiilor, degradare a dintilor, simptome asociate trombocitopeniei, subponderalitate, trombocitopenie, hemoroizi, dizenterie, caderea parului, oase fragile, osteoporoza, convalescenta.

Din semintele de susan curatate de coaja si macinate se obtine delicioasa pasta TAHINA. In Arabia era recomandata pentru marirea virilitatii la barbati. HUMMUS, o alta pasta des intalnita in Israel si Liban,  este facuta din naut, tahina, ulei de masline, un strop de zeama de lamaie si patrunjel proaspat. Semintele mai sunt folosite la gatitul fasolei, taiteilor, la aromatizarea branzei si a salatei de oua, la sosurile pe baza de unt sau branza, la aromatizarea painii si la prepararea prajiturilor. Susanul are o valoare energerica mare, este bogat in vitamina E si stimuleaza in mod considerabil virilitatea. In India este supranumit "rasayana" adica "cel care prelungeste viata". Un produs derivat al susanului este halvaua de susan si miere, care este unul dintre cele mai bune alimente afrodisiace.

Retete terapeutice. Susan prajit: semintele de susan se pun intr-o strecuratoare, se uda in jet de apa rece, se scutura bine pentru a indeparta excesul de apa, se pun intr-o tigaie incinsa si se prajesc la foc mediu, amestecand continuu cu o lingura de lemn, scuturand tigaia din cand in cand. Cand semintele au un miros de nuci prajite si incep sa sara atunci este gata. Atentie! Daca le prajiti prea mult se coloreaza in maro si devin amare. Daca le-ati ars in acest fel, mai bine le aruncati si incercati din nou. Semintele prajite se lasa sa se raceasca, se pun intr-un borcan si se consuma ca atare sau presarate pe cereale (orez, orz, ovaz). Se consuma in maxim o saptamana, cate o lingura pe zi, deoarece, cu timpul, grasimea din semintele de susan se oxideaza si capata gust de ranced.

Prajiturele cu susan: 300 g seminte de susan, 350 g faina integrala, 250 g de miere. Totul se framanta bine cu cateva picaturi de ulei, se modeleaza sub forma unor mici sfere care se tavalesc in susan. Se poate adauga praf de roscove sau nuca de cocos rasa.