Quinoa - mama tuturor cerealelor

Originara din Peru dar intalnita si in Bolivia, Ecuador, Chile, Argentina, Columbia, quinoa este incadrata in categoria supraalimentelor, alaturi de semintele de in, germeni, lucerna, aloe vera, orz verde, patrunjel, alge marine, stevie, floarea-soarelui, alge salbatice verzi-albastre.

"Boabele de quinoa sînt nişte sfere mici, galbene şi turtite, avînd un diametru de la aproximativ 1,5 pînă la 2 mm. Se prepară într-un mod asemănător orezului, dar timpul de preparare se reduce aproape la jumătate. Prin preparare, boabele de quinoa cresc în volum de aproximativ patru ori", notează dr Gillian McKeith, cunoscuta nutritionista engleza.

Considerat aliment de baza in civilizatia incasa fiind numita de ei "cereala-mama", astazi se cunosc peste 1800 de varietati de quinoa. Desi face parte din familia cerealelor, este de fapt o pseudo-cereala intrucat se situeaza la interferenta dintre cereale si ierburi. Denumita si “cereala care bate carnea” datorita nivelului proteic care il depaseste pe cel al multor tipuri de carne(aceste proteine fiind mai usor de digerat decat cele din carne), aceasta proteina vegetala are exceptionalul merit ca nu produce colesterol sau rigidizarea arterelor. Proprietatile semintelor comestibile de quinoa reduc cantitatea de grasimi din sange si previn formarea placilor de aterom, reducand riscul de atac de cord.

Quinoa are un usor gust si aroma de nuca, boabe ca niste perle putin turtite de culoare galbui, este digerata usor si contine cele mai multe proteine (16 – 23 %) dintre toate semintele comestibile. Contine de asemenea fibre si aproape toti aminoacizii esentiali cunoscuti, care se gasesc extrem de rar in proteina vegetala. Consumata frecvent sub forma de germeni (contin enzime naturale) quinoa scade riscul problemelor cardiace. Boabele sunt bogate in vitaminele A, C, D, E, K si din grupa B-urilor si sunt o buna sursa de fier, calciu, crom, cupru, fluor, iod, magneziu, potasiu, seleniu, zinc. Datorita tuturor acestor vitamine si minerale quinoa stimuleaza sistemul imunitar.

Quinoa contine mai mult calciu decat laptele ajutand la intarirea scheletului, a oaselor si a cartilajelor devenind un bun factor de protectie impotriva degradarii oaselor, artritei, malabsorbtiei calciului si a altor dereglari similare. Boabele de quinoa incoltite sunt recomandate pentru tratarea tulburarilor cauzate de ficatul lenes: oboseala, alergii, balonare, indigestie cronica, puls slab. Se recomanda si persoanelor cu intoleranta la gluten si constituie o alternativa la orez si cuscus.

Boabele de quinoa sunt niste sfere mici si turtite, avand un diametru de cca 1,5 - 2 mm

Se poate pregati ca si orezul doar ca se fierbe mai putin, 14 – 18 minute, in proportia de 2 cani apa la o ceasca de boabe. Boabele de quinoa  cresc in volum de aproape 4 ori. Quinoa se poate manca la micul dejun amestecata cu miere, migdale sau fructe de padure sau adaugata in salate, supe, tocanite, budinca de cereale, mancaruri de cartofi.

RETETE:

Salata cu quinoa si portocale

3 portocale mari taiate in bucatele; 1 ceasca morcovi rasi pe razatoarea mare; 2 cesti quinoa fierte; 1 ceasca telina rasa; dressing pentru salata format din ulei de masline, mustar si suc de lamaie sau, in functie de gust, menta proaspata tocata marunt si frunze de salata verde.

Chiftelute de quinoa

200 gr quinoa se alege, se spala bine in apa rece si se pune la fiert in apa clocotita (cantitate dubla fata de quinoa) cu sare, cam 20 minute la foc potrivit. 2 morcovi dati pe razatoarea mica si 1 praz taiat marunt se pun intr-o tigaie cu 10 grame unt si se fierb acoperit 10 minute. Se bat 2 oua cu 15 g smantana/branza si se adauga apoi legumele, quinoa si 50 g branza rasa. Se adauga sare, piper, busuioc sau orice alt condiment va place. Din pasta rezultata se formeaza chiftelute care se coc intr-o tigaie cu putin ulei. Se servesc calde sau reci cu salata.

Salata cu quinoa si legume

1 cana de quinoa fiarta; 1/2 ardei gras rosu; 1 sau 2 rosii; sfecla rosie; 1 broccoli de marime mijlocie; 1 ceapa rosie; 2 morcovi. Se poate adauga, optional, 1 avocado, 2 cartofi fierti in coaja sau rondele de castraveti. Dresingul se prepara din 2 catei usturoi taiati fin, un sfert de ceapa taiata fin si putin ulei de masline sau ulei de in, sare si piper dupa gust. Salata acopera masa de pranz pentru 2-3 zile. Poate fi pastrata in frigider, acoperita cu o folie. Combinata cu un mic dejun alcatuit din sucuri naturale sau fructe si o cina sumara, este o metoda buna de detoxifiere a organismului.